Alegerea pestilor si a plantelor
Dupa cum spuneam intr-un articol anterior odata decis la forma acvariului si componentele sale se va trece la alegerea pestilor si plantelor. In aceasta etapa exista doua directii de orientare, mai précis este vorba de alegerea pestilor in functie de caracteristicile acvariului si in principal ne referim la volumul acestuia, si de caracteristicile fizico-chimice ce trebuiesc indeplinite atat de catre pesti cat si de plante, iar a doua directie este alegarea plantelor ce urmeaza sa le introduceti in acvariu. Plantele se cumpara in general odata cu acvariul, in timp ce pesti ceva mai tarziu. Stiu ca de regula nu aveti rabdare si vreti pesti imediat, insa acvariu dupa plantare trebuie obligatoiu sa treca printr-un proces de cilcare (despre ciclare vom vb intr-un articol separat).
Alegerea plantelor desi la prima vedere pare simpla sunt cateva lucruri de care trebuie sa tineti seama: unul ar fi lumina, altul ar fi pH si duritatea apei, fertilizanti (despre fertilizanti vom vorbi intr-un alt articol mult mai pe larg) si ultimul temperatura pe care trebuie sa o asigurati pentru o dezvoltare armonioasa. Trebuie sa alegi plante care au aceleasi caracterisiti si care au acelasi necesar. Nu luati multe plante de la inceput daca nu aveti experienta pentru a nu arunca bani in vant. Alegi plante care au un necesar mediu spre scazut de fertilizare si lumina, pentru inceput, urmand ca dupa ce ati capatat experienta sa treceti la plante, mai deosebite ca ingrijire si inmultire. Pentru a va usura munca si cautarile am sa va prenzit cateva specii de plante ce necesita putin lumina si un link unde puteti gasi mai multe detalii despre fiecare in parte: mai multe specii de Cryptocoryne, Anubias, Rotala, Echinodorus parviflorus, Hydrocotyle leucocephala, de Myripphullum, Bacopa caroliniana/ monnieri, Vesicularia dubyana (Java Moss) si Mircosorum pteropus intalnit sub numele de Java Fern, Hygrophila polysperma.
Ar mai trebuie sa stiti faptul ca plantele nu trebuie sa aiba frunzele transparente, patate de alge sau radacinile negre, acestea fiind semne ca planta este bonlava.
Ca si in cazul altor vietuitoare pesti au nevoie de spatiu pentru a se dezvolta frumos si armonios, iar in cele ce urmeaza am sa va arat cum se calculeaza volumul de apa pentru fiecare peste pe care vreti sa il cumparati. Pesti care ajung la maturitate la 5 cm au nevoie de circa 1-1,5 litri pe centrimetru de pesti, asta insemand ca va avea nevoie de un volul situat intre 6 si 8 litri de apa. Pesti care ajung la maturitate la 10 cm vor avea nevoie de cel putin 2 litri pe cm, pentru cei care ajung pana la 14 cm vom avea nvoie de 3 litri pe centrimetru de peste, iar ce este peste aceasta lungime are un necesar de 4 litri pe cm. Probabil ca acum va intrebati de unde veti sti ce dimensiune vor avea la maturitate, daca sunteti un acvarist incepator, pai nimic mai simplu de la achizitionare acvariului si pana la plantelor si pana la introducerea pestilor de regula dupa 1 sapatamana de la plantare si se va face treptat (pentru a nu destabiliza acvariu). Avand astfel posibilitatea sa cereti ajutorul unui specialist, sa consultati diferite carti si reviste, nu prea sunt nici una nici alta ape piata, astfel va ramane internetul. La prima vizita la pet shop atunci cand cumparati acvariu si plantele cereti infomatii despre pestisorii care va plac, si eventual cereti sa va scrie denumirea lor populara daca nu cea stiintifica pentru a va usura munca de cercetare acasa. Odata gasita specia dorita de catre dumneavoastra, trebuie sa urmariti urmatoarele caracteristici specifice fiecarei specie in parte, dimensiunea (am discutat mai sus importanta ei), propietatile chimice ale apei de unde provine (pH, Gh, Kh), si propietatile fizice (temperature). Daca va intrebati de ce trebui sa stiti atatea lucruri despre niste vietuitoare atat de mici, am sa va spun ca exista doua motive: unul este dorinta de a nu pricinui moarte pestisori, daca apa pe care o aveti nu este propice dezvoltari lor, iar al doilea motiv ar fi ca pesti trebuie sa aiba cam acelasi caracteristi cu plantele, cand vorbim de propietati chimice si fizice. Deasemenea trebui stiut ca sunt si pesti care obisnuiesc sa mananca plante sau sa scormoneasca substratul, deranjand plantele sau chiar scotandule din radacini. NUluati pesti care au aripioarele stranse, rupte, pesti decolorati, pesti care stau pe fundul bazinului izolati (daca nu sunt sanitari), care respira anevois sau care innoata greoi, leganandu-se din tot corpul, astefle de pesti sunt bonlavi sau in convalescenta.
Daca ma intrebati pe mine ce pesti imi plac, am sa va zic scalari, neoni, discusi, in general pesti mai greu de ingrijit, si mai frumosi (din punctul de vedere al unui acavrist experimentat), insa daca ma intrebati cu ce anume ar trebui sa incepeti, va recomand cu caldura pesti usor de ingrijit precum:
xipho (xiphophorus helleri)
molly “balon” (mollienisia sphenops)
platy (platypoecilus maculatus),
guppy (lebistes reticulatus)
beta (betta splendes)
pestele paradis (macropodus opercularis)
gurami (trichogaster trichopterus)
sau zebra (danio rerio).
Pentru inceput acestea ar fi speciile pe care ar trebui sa le abordati, atentie nu toate odata sa faceti ciorba in acvariu, incercati deasemenea sa nu suprapolulati bazinul si sa va alegeti plante pe “gustul” (asemanatoare ca cerinte fizico-chimice) acestor pesti.
O greseala facuta frecvent de catre acvaristi incepatori este alegerea unei specii foarte frumoase si populare precum carassius auratus. Desi este un peste atat de frumos si apreciat este totusi un peste care are nevoie de spatiu mare de inot si face multa mizerie, fapt pentru care eu nu il recomand pentru inceput.
carassius auratus
Acest peste are foarte multe varietati pe care le puteti identifica la adresa urmatoare:
Odata realizata compatibilitatea cerintele fizico-chimice dintre plante si pesti, este cel putin la fel de important sa verificati compatibiliteate intre speciile de pesti alese de catre dumneavoastra. Exista posibilitea ca un peste sa nu fie compatibil cu altul chiar daca provin din aceasi zona geografica, nu este obligatoriu sa aiba aceleasi cerinte fizico-chimice. De regula aceasta compatibilitatea dincolo de conditiile fizico-chimice se refera la potentialul agresiv al pestilor, lucru ce trebui avut in vedre atunci cand alegeti pesti ornamentali. In cele ce urmeaza am ca va prezit o lista cu cateva specii de pesti si compatibilitatile lor:
Puntius Tetrazona poate convietuii cu urmatoarele specii: puntius nigrofasciatus, hemigrammus caudovittatus, mollienisia sphenops, melanotaenia macculochi, betta splendens, puntius conchonius, colisa lalia, xiphorhorus helleri, brachidanio rerio, puntius oligolepis, rasbora heteromorpfa, hemmigramus pulcher, tricogaster leeri, platypoecilus maculatus, etc. Desi teoretic este foarte compatibil, practic este foarte posibil sa aveti probleme cu acomodarea acestui peste.
Brachidanio rerio (zebra): puntius conconius, danio malabricus, hemigrammus pulcher, hemigramus cauduvittatus, lebistes reticulates, alte specii de brachidanio, puntius nigrofasciatus, puntius tetrazona, varietatile de corydoras, colisa lalia, platy, molly, etc. Acest peste este atat de pasnic incat daca nu ar inota in card nici nu si-ar face simtita prezenta in acvariu.
Platypoecilus maculates: hemigrammus ocellifer, xipho, specii de brachidanio, conconius, specii de hemigrammus, molly, betta splendens, specii de puntius, colisa lalia. Deasemenea extrem de pasnic ca si zebra
Xiphophorus helleri : conconius, danio, molly, lebister reticularis, colisa lalia, branchidanio, puntius, platy, betta splendens, corrydoras, tricogaster leeri.
Conconius: carassius auratus, danio, molly, puntius, branchidanio, colisa lalia, betta splendens, corrydoras.
Trichogaster lerri: puntius tetrazona, betta splendens, rasbora, colisa lalia, molly, xipho, scalari, discus.
Carassius auratus : macropodus opercularis, conconius, corrydoras, dar de regula se recomanda a sta singuri sau cu alti carasi
Lebister reticularis( guppy) : brachidanio rerio, danio malabaricus, xiphophorus helleri, molly.
Scalari: discus, neoni, leeri.
Aceste compatibilitati nu sunt batute in cuie, ele pot varia si se pot modifica in functie de foarte multe situatii, ca de exemplu, daca o pereche adulta se afla in perioada de reproductie poate deveni mai agesiva decat de obicei, sau poate deveni agresiva chiar si cu pesti din aceasi specie. Un alt factor ar fi varsta la care a fost introdus in acvariu (de regula pesti introdusi de pui se acomodeaza mai bine decat adulti), deasemenea factori de stres continuu pot genera agresivitatea anumitor specii, inclusiv modul de alimentatie (administrarea de grana vie) poate determina un comportament agresiv fata de anumiti pesti, existenta unor paraziti pe corpul altor pesti poate genera la fel de bine un comportament agresiv din partea semenilor din acvariu.
Pentru orice eventualitate am sa va rog sa accesati urmatorul link pentru a verifica compatibilitatea speciilor pe care le aveti sau vreti sa le achizitionati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu